Este tânăr, este absolvent al ASE și masterand, este giurgiuvean, își iubește orașul și luptă pentru renașterea turismului în Giurgiu. Numele său este Robert Andrei Costache și, alături de alți trei tineri – le fel de entuziaști – a bus bazele Asociației ”Călător prin România”.
Despre Robert și colegii săi, jurnaliștii de la business24.ro au realizat un material amplu, pe care îl redăm mai jos:
”Faptul ca autoritatile tin Romania sub potentialul sau de dezvoltare reprezinta pentru multi un imbold suficient de puternic pentru a pleca din tara in cautarea unei vieti mai bune. Pentru cativa tineri, insa, succesul inseamna „creativitatea de a transforma locul in care traiesti intr-unul mai bun”.
Este vorba despre Iulian, Iuliana, Robert si Catalina, patru tineri care conduc Asociatia Calator prin Romania si se lupta pentru restaurarea obiectivelor turistice si digitalizarea fiecarei placute de informare turistica din aceasta tara.
Ideea s-a nascut in vara anului 2017, si, in 2018, s-a transformat intr-o asociatie. Acum au o comunitate de 4000 de oameni activi care trimit materiale foto-video din regiunile Romaniei din care sunt si, astfel, popularizeaza si cele mai indepartate povesti si legende locale.
Au creat si o platforma tradusa in numeroase limbi de circulatie internationala care va cuprinde, in curand, 100.000 de obiective turistice ale tarii, cu informatii despre istorie, retete, traditii si locuri de cazare, pentru cei interesati.
„Cu o idee in minte si cu internetul poti schimba lumea”, spune Constantin-Iulian Tanascu, presedintele asociatiei Calator prin Romania si castigator al premiului 2020 Business Elite’s „Under 30”, intr-un interviu acordat Business24.
Pentru inceput, as vrea sa ne spuneti cateva cuvinte despre dumneavoastra.
Fiind o echipa, o sa va spun despre fiecare dintre cei care se implica in acest proiect. Echipa noastra are patru tineri care se ocupa zi si noapte de proiectele asociatiei:
Robert Andrei Costache – este absolvent al Facultatii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si actual masterand in cadrul Programului Universitar de Masterat, Management si Marketing International din cadrul Academiei de Studii Economice. Este unul din studentii cu abilitati intelectuale si interpersonale de exceptie si este genul de tanar caruia ii place sa se ocupe de activitati extracurriculare (Civic Avengers, World Cleanup Day, Dezbate Romania). Ce m-a impresionat foarte mult la Robert este faptul ca, desi el vrea sa se ocupe de turismul din Romania, nu a uitat orasul in care s-a nascut, Giurgiu si a luptat foarte mult ca turismul din acest oras sa renasca si Giurgiu sa devina un „magnet” pentru turisti.
Iuliana-Andreea Calina – este studenta in cadrul Facultatii de Finante Banci, Contabilitate si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii Titu Maiorescu. Este o persoana activa, cu multe hobby-uri (printre care si calatoriile). Viseaza si se pregateste sa ajunga unul din cei mai buni contabili din Romania. A venit in echipa „Calator prin Romania” pentru ca isi iubeste tara si isi doreste sa realizeze tot felul de proiecte prin care si-a propus sa creasca gradul de awareness international asupra tarii noastre. Este, de asemenea, o studenta care se implica in diferite activitati extracuriculare (a participat la World Cleanup Day si ne-a ajutat sa curatam o intreaga padure din judetul Giurgiu) si care adora sa dezvolte societatea.
Mariana Catalina Marica – este absolventa a Facultatii de Administratie si Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si este actual masterand in cadrul Programului Universitar de Masterat, Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. Fiind interesata de dezvoltarea regionala, Catalina isi doreste sa dezvolte orasele Romaniei si sa le faca „smart”. Ceea ce m-a impresionat la colega noastra este implicarea in tot ceea ce inseamna dialogul cu administratiile locale din sudul Romaniei.
Constantin-Iulian Tanascu – sunt absolvent al Facultatii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, absolvent al Programului Universitar de Masterat Management si Marketing International din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, student in cadrul Facultatii de Informatica la Universitatea Titu Maiorescu si student-doctorand in cadrul Scolii Doctorale de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti. Am fost o persoana activa pe timpul anilor de studiu, fiind intern in cadrul mai multor companii multinationale din Romania, in diferite departamente (Resurse Umane, Audit, Financiar, Marketing, Management-retail) si am cautat sa ma implic in foarte multe proiecte care au legatura cu societatea romaneasca (Civic Avengers, World Cleanup Day) si relatiile internationale (Diplomatic Backstage Program, NATO Youth Academy). In anul 2017 am pornit un mic proiect de promovare a Romaniei care, in anul 2018 s-a transformat intr-o asociatie.
Cand si cum s-a nascut proiectul Calator prin Romania?
Acest proiect a debutat intr-o seara de vara, in anul 2017, atunci cand, frustrati de situatia turismului din Romania si a modului in care ne este promovata tara, eu si cu o colega de-a mea de la acea vreme, ne-am gandit ca putem sa facem lucrurile mai bine decat autoritatile abilitate.
Chiar in ziua respectiva, imi aduc aminte si acum, se desfasura Targul de Turism al Romaniei de la Romexpo, un loc in care trebuia sa ne promovam tara international. Din pacate, singurele standuri care atrageau puternic clientii (potentialii turisti) erau cele din tari precum Turcia, Bulgaria, Grecia etc.
Surpriza de proportii, pentru mine si colega mea, a fost reprezentata de standul celor din Republica Moldova. Cu mai putine zone turistice decat noi, cu o istorie foarte apropiata de a noastra si cu traditii usor asemanatoare, acestia reuseau sa ne dea clasa la capitolul turism.
Si aici ne-a lovit puternic o intrebare „Cum facem promovarea tarii noastre mai bine decat ei?”. Raspunsul acestei intrebari este astazi Calator prin Romania.
Poate o sa para greu sa incepi un proiect in Romania, mai ales din cauza mentalitatii pe care o avem noi romanii „Esti roman, tu nu poti s-o faci”.
Pentru a incepe orice proiect in tara noastra, in primul rand, trebuie sa iti doresti sa schimbi ceva. Cand exista aceasta dorinta de schimbare atunci apare ideea. Cu o idee in minte si cu internetul, poti schimba lumea.
Noi am inceput acest proiect in doi, dupa care, din cauza faptului ca respectiva colega a fost ocupata cu job-ul ei, s-a retras, facand loc pentru trei oameni care astazi alcatuiesc pilonul principal al activitatii noastre: Iuliana, Robert si Catalina impreuna cu mine.
Am facut o analiza amanuntita asupra tinerilor romani pentru a vedea daca ei sunt interesati cand vine vorba de un astfel de proiect. Am vrut sa vedem daca, in cazul in care ne apucam de treaba, o sa avem sustinerea tinerilor ca si noi si daca vom avem sustinerea tinerelor generatii care vin din urma noastra. Primind un feedback foarte pozitiv din partea lor, am testat ideea si in cadrul prietenilor si rudelor.
Avand si din partea lor un feedback pozitiv, am lansat ideea sub forma unei pagini pe Facebook unde prezentam diverse obiective turistice impreuna cu legendele si istoria lor.
Cu timpul, prietenii nostri si oamenii simpli s-au alaturat proiectului. Comunitatea noastra cuprinde aproape 4000 de oameni activi care ne trimit materiale foto-video din regiunile Romaniei din care sunt si o echipa de patru persoane (fiecare cu propria lui echipa in subordine)… si suntem in crestere. Vrem ca in viitor, romanii sa participe activ la promovarea tarii lor pentru ca, la urma urmei, toti suntem ambasadorii tarii noastre.
V-ati propus sa reconstruiti obiective turistice, sa puneti placute de informare si coduri QR. Cat de dificil este sa faci astfel de lucruri in Romania? Cum a fost primita initiativa dumneavoastra de catre autoritatile locale? In ce masura ati beneficiat de colaborarea lor?
Prima data am dorit si am luptat pentru a salva cladiri de patrimoniu din Bucuresti, pentru ca eram la inceput si nu aveam logistica necesara sa plecam prin tara. Prima cladire pe care am salvat-o a fost cea a primului Senat din Romania, cladire de patrimoniu, in care a luat cuvantul si Alexandru Ioan Cuza.
Cladirea se afla in spatele liceului Sincai si reprezenta un pericol pentru oamenii de acolo (deoarece era intr-o stare avansata de degradare) si, totodata, o oportunitate pentru ca putea fi cladirea care gazduieste o biblioteca sau un hub de antreprenoriat (are multe sali ce pot fi folosite si chiar un amfiteatru, la subsol, de 70 de locuri).
Am cautat sa discutam cu primarul Sectorului 4 si cu consilierii acestuia, precum si cu primarul general al Bucurestiului. Daca in cazul primarului general acest proiect nu a insemnat o oportunitate si nu ne-a bagat in seama, pentru primarul sectorului a fost o idee buna. Astfel, anul trecut in vara au stabilizat cladirea, au imprejmuit-o, au salubrizat-o si au reparat acoperisul si arcadele de la geamuri.
O alta cladire a fost cea a Hotelului Concordia din Centrul Vechi. Acesta este locul in care Alexandru Ioan Cuza a semnat documentul prin care era pus in functia de Domn al Tarii Romanesti.
Cladirea apartine, in prezent, unei companii care mai are in palmares 230 de cladiri de patrimoniu care asteapta refacerea. Am incercat sa contactam patronul, dar acesta nu a dorit sa discute cu noi.
Am facut sesizare la Ministerul Culturii si la Directia Patrimoniu Cultural si am ajuns cu acestia la o intelegere: daca proprietarul facea o cerere scrisa cum ca are nevoie de ajutorul statului pentru a repara cladirea, statul ii oferea suma necesara.
Din pacate, fara a putea contacta cu succes proprietarul, cladirea nu a putut fi reparata. L-am cautat si pe primarul de sector care a spus ca nu este de competenta sa.
O alta cladire pe care am incercat sa o reparam a fost inchisoarea Doftana. Am incercat sa discutam cu primarul de acolo si sa-l rugam sa ne lase sa intram cu specialisti (platiti de noi) pentru a evalua situatia cladirii si pentru a ne pune de acord asupra unui plan de refacere si includerea sa in circuitul turistic.
Raspunsul a fost cel putin halucinant. Nu numai ca primaria nu ne-a dat voie sa intram motivand ca inchisoarea nu este stabila, ba ne-a cerut bani ca sa o fotografiem de la intrare, ceea ce mie mi s-a parut extrem de jenant.
In ceea ce priveste placutele, situatia este putin mai diferita. Primarii si reprezentantii de la centrele de promovare turistica sunt foarte deschisi in a face astfel de proiecte, ceea ce pe noi ne-a bucurat enorm. O problema tine de birocratie.
Ai nevoie de un aviz de colo, de altul de dincolo si tot asa pana cand ajungi sa ii ceri aviz pentru montarea placutelor si lui Dumnezeu.
Desi avem parteneriate cu foarte multe primarii din sudul tarii, proiectul se opreste la functionarii publici din cadrul directiilor responsabile din teritoriu care, din diverse motive, intarzie cat pot de mult, chiar daca documentele sunt trimise prin posta militara de catre primarie sau centrele de promovare turistica.
In ceea ce priveste colaborarea, stiam de la bun inceput ca nicio primarie nu ar acorda fonduri pentru turism, mai ales intr-o tara in care cultura si turismul sunt puse pe ultimele locuri.
De aceea noi am dorit incheierea unui parteneriat cu ei si sa ne ofere acordul pentru montarea acelor placute cu cod Q.R.. Partea financiara necesara realizarii placutelor o acoperim noi cu cota parte din salariile fiecaruia.
Asadar, ideea de turism digitalizat este mai aproape de noi decat am crede?
Trebuie sa constientizam ca lumea se dezvolta cu o rapiditate fara precedent in toate ariile. Acest lucru duce treptat la o digitalizare mondiala a tuturor industriilor, fie ca ne place sa recunoastem asta sau nu.
Aici intra si turismul care, nu se mai realizeaza ca acum cativa ani. Lipsa acuta de personal in turism (ghizi, ospatari etc.) afecteaza aceasta industrie care, de altfel, este destul de afectata la noi si isi revine cu greu, dar sigur. Noi ne-am propus sa rezolvam problema ghizilor prin realizarea acestui proiect.
Noi romanii suntem un popor mai reticent cand vine vorba de tehnologie. Daca in alte tari coduri Q.R. sunt utilizate la maximum in diferite arii de activitate, la noi a fost un mic „boom” dupa care s-a stins. La fel si cu alte tehnologii care ar putea schimba radical viata concetatenilor nostri daca ar fi utilizate corect.
De asemenea, trebuie sa recunoastem ca turismul acela clasic si metodele de awareness in ceea ce priveste zonele de vacanta (fotografii ale prietenilor, impresiile lor etc.) de acum cativa ani au disparut si au facut loc blog-urilor si site-urilor specializate in turism in care oamenii isi spun parerea despre diferite locuri, dau sfaturi etc. Sunt cautate aceste site-uri? La prima vedere am spune ca nu, dar traficul on-site ne contrazice si la fel si modul nostru de a actiona.
Ori de cate ori ne cautam o zona de vacanta, nu apelam la prieteni ci cautam pe internet pe blog-uri sau site-uri specializate. Acest lucru ma face sa cred ca era turismului clasic in care ne aratam fotografii unii altora a apus si a lasat loc unui nou tip de turism, e-tourism.
Daca as putea prezice un viitor al turismului, din pacate, acesta o sa fie realizat cu ajutorul inteligentei artificiale, iar cei care nu isi vor permite sa viziteze tara X, o sa fie suficient sa stea pe canapea, cu ochelarii V.R. la ochi si sa ia tara X la pas.
Care sunt cele mai notabile realizari pe care le aveti cu acest proiect, pana acum?
- Cu ajutorul celor 3 colegi pe care i-am specificat la inceput si cu ajutorul voluntarilor coordonati de acestia, am reusit sa facem o baza de date cu aproximativ 100.000 de obiective turistice (aproximativ 63.000 cu cod L.M.I. si aproximativ 37.000 fara cod). De specificat este faptul ca cele fara cod se vor „evapora” in urmatorii 3 ani din cauza intereselor in domeniul imobiliar.
- Am realizat o platforma online care este tradusa, pentru inceput, in Lb. Romana, Engleza, Franceza, Spaniola si Chineza, urmand sa fie tradusa si in Rusa, Araba si Germana. In acest fel, acoperim 90% din totalul limbilor vorbite de circulatie internationala de pe Pamant. Platforma aceasta o sa cuprinda toate cele 100.000 de obiective turistice (pe care le vom realiza in timp, deoarece fotografierea, aflarea povestilor si a istoriei acestora precum si incarcarea pe site este destul de dificila) pe judete, o sa aiba o biblioteca digitala cu retete din gastronomia romaneasca locala pentru fiecare judet in parte, o sa aiba un numar impresionant de ii si imbracaminte traditionala pe judete precum si locuri in care turistii se pot caza atunci cand sunt intr-un anumit judet (aceste locuri de cazare sunt testate de catre noi si recomandate turistilor. Este important de specificat ca, in aceasta categorie se incadreaza doar acele locuri de cazare care sunt inregistrate la Ministerul Turismului, chiar daca noi ne-am fi dorit sa includem si locuri de cazare la oamenii din satele Romaniei care ar fi fost dispusi sa primeasca turisti).
- Am salvat prima cladire a Senatului din Romania, un loc incarcat de istorie si un loc care, daca o sa fie folosit la adevarata sa valoare, o sa aduca un mare plus bunastarii locuitorilor.
- Includem, intr-un proiect national de promovare turistica, toate primariile si centrele de promovare turistica din Romania si inlocuim toate placutele clasice de informare turistica, cu placute digitale cu cod Q.R. care pot fi accesate de catre toti turistii, direct pe telefon sau tableta. In acest fel, ei sunt niste mici ghizi.
Ce planuri aveti pentru proiectul Calator in Romania?
Vrem sa schimbam toate placutele clasice de informare turistica din toata tara si sa le inlocuim cu cele digitale, cu cod Q.R.
Vrem sa dezvoltam, in timp, cu ajutorul platformei noastre, cea mai mare baza de date culturala din Romania;
Vrem sa includem sub un singur brand toti micii mestesugari si artizani din Romania pentru a fi aparati impotriva celor care le fura ideile (ex: cojoacele bucovinene furate de casa de moda Dior) si sa dezvoltam un marketplace pentru acestia unde doritorii pot face comanda de anumite obiecte traditionale sau produse ale acestora.
Vrem sa realizam un proiect prin care sa premiem anual primariile care se dezvolta puternic pe parte turistica, un premiu simbolic, dar care o sa aiba o insemnatate morala.
Ati castigat premiul 2020 Business Elite’s „Under 30”. Spuneti-ne mai multe despre acest premiu si ce inseamna el pentru proiectul pe care l-ati creat, dar si pentru dumneavoastra, personal. Dar pentru Romania?
BEU30 este un premiu acordat persoanelor pana in 30 de ani care sunt pe pozitii de conducere in entitati economice sau ONG-uri si care, prin proiectele pe care le realizeaza aduc un plus valoare tarii din care vin.
Atunci cand am pornit acest proiect (si in continuare simt acest lucru) nu m-am gandit la premii sau la moduri cum as putea sa ies eu in fata, lucru pe care il pot spune si despre colegii mei.
Obiectivul nostru fundamental este sa aratam ca putini oameni pot schimba imaginea unei tari fara sa cheltuiasca milioane de euro, doar folosind timp si creativitate. Nu pot sa neg faptul ca este o bucurie acest premiu care dovedeste ca suntem (pentru ca, desi am castigat eu acest premiu, este unul colectiv, al colegilor mei si al meu) pe calea cea buna spre o dezvoltare durabila a Romaniei pe unul din domeniile in care ar trebui sa fie campioana internationala, turismul.
Pentru Romania este important acest premiu deoarece numele tarii este acolo, intr-un top care, spun eu, ne face cinste. Se poate observa ca Romania nu este doar o tara exportatoare de forta de munca si creiere (brain-drain), este si o tara cu oameni care stiu sa faca proiecte interesante, pentru mediul international.
Putini sunt tinerii care vor sa investeasca in Romania, ba mai mult, majoritatea se gandesc plece din tara, pentru a-si cauta calea catre succes. Ce va motiveaza sa ramaneti in tara si sa credeti in potentialul ei?
Romanii (mai ales tinerii) nu pleaca din tara de prea mult bine. Este normal sa parasesti un loc sau o tara care nu se potriveste cu idealurile, valorile si visurile tale. Chiar daca Romania este vice-campioana mondiala in ceea ce priveste numarul migrantilor, un lucru este cel putin interesant: oamenii incep sa se intoarca acasa, contrar faptului ca sunt cetateni care, in continuare, vor sa plece.
Eu vad in Romania o tara cu foarte mult potential. Faptul ca autoritatile refuza, constient sau nu, sa dezvolte tara si o tin la un nivel sub potentialul sau, reprezinta o oportunitate pentru tineri sa fie creativi si sa vina in fata cu proiecte interesante. Succesul se atinge prin creativitatea de a trasforma locul in care traiesti intr-unul mai bun. Apoi, sa vedeti zambetele din comunitatile in care dezvolti proiecte, este nepretuit.
Si totusi, ce ati vrea sa se schimbe in Romania?
Ar fi foarte multe lucruri pe care le-as schimba in Romania. Printre acestea, cred ca cele mai importante sunt urmatoarele:
Sistemul de educatie din Romania care nu mai creeaza valoare, ci niste mici robotei care executa task-uri fara sa gandeasca si fara sa aiba cunostintele de specialitate foarte bine puse la punct. O natie fara educatie nu poate sa reziste in viitor. De aceea, educatia ar trebui sa primeze.
Chiar daca o sa sune dur: mentalitatea conform careia romanul este un rebut al societatii mondiale, iar Romania este ultima tara din aceasta lume. Avem toate motivele sa tinem capul sus si aici nu ma refer la politica, ci la ceea ce facem si ceea ce insemnam noi.
Da, toate padurile au uscaciuni, dar nu este un motiv sa blamam tot. Avem toate motivele sa fim mandri de ceea ce suntem noi. Avem un patrimoniu cultural bogat, avem niste personalitati istorice importante care, prin activitatea lor, au schimbat cursul istoriei. Avem locuri minunate in diferite parti ale tarii si avem toate formele de relief. Ca nu stim sa beneficiem de aceste lucruri, este alta mancare de peste, dar nu avem motive sa tinem capul jos.
As pune foarte mare accent pe tineri si as promova intens activitatea lor. Avem nevoie de modele si de lideri mai mult decat in oricare alta perioada a istoriei noastre. Este momentul in care suntem rataciti intr-un spatiu foarte mare si fiecare se descurca cum poate.
As schimba clasa politica de acum care, pe mine unul, nu ma reprezinta. Nu sunt fanul niciunui partid politic, dar ma uit la fapte, nu la vorbe. Ma uit la cum se transforma Romania zi de zi si nu sunt incantat. Faptul ca nu merge pe un trend ascendent economic, moral si social ma face sa cred ca liderii politici din toate partidele au dat gres si este cazul sa isi recunoasca vina si sa lase oameni mai competenti in locul acestora.” (business24.ro)
