Cele 218 percheziții care a avut loc azi (n.red: joi) în București și alte 28 de județe într-un dosar de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare a banilor, complicitate la spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, a scos la lumină și o inginerie financiară uriașă pusă pe picioare de doi apropiați ai baronului PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău. Este vorba de finului baronului giurgiuvean, deputatul Marian Mina-Scheletu și pupila acestuia, deputata Elena Dinu.
Polițiștii scanează „activitățile de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora” din 28 de județe
Potrivit polițiștilor, o societate comercială din București, implicată în „activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora”, care începând din 2019, ar fi avut acces la numeroase contracte cu instituții publice și private de interes național, ar fi avut obligația să presteze servicii de mentenanță a echipamentelor de protecție dar în realitate nu ar fi făcut-o.
„Gravitatea este dată de amploarea actelor materiale care vizau inclusiv spitale, școli, unități militare, penitenciare, sedii ale unor instituții publice, stații de alimentare cu carburant, companii de transport public, companii de transport aeriene, companii de producere a energiei termice, electrice și nucleare, combinat chimic etc.“, au precizat anchetatorii.
De asemenea, aceștia mai susțin că beneficiarii din cele 28 de județe ar fi achitat sume considerabile pentru aceste servicii.
Percheziții de amploare la „jucăria” preferată din Giurgiu a tandemului Marian Mina-Scheletu – Elena Dinu
Tot din informațiile furnizate de poliție aflăm că una dintre instituțiile perchiziționate azi este din județul Giurgiu. Și, potrivit informațiilor deținute de PUTEREA, instituția din județul Giurgiu perchiziționată astăzi este Spitalul Județean de Urgență Giurgiu.
Dar, ceea ce se știe mai puțin este faptul că perchezițiile vizează activități și achiziții de bunuri și servicii din 2019 și până astăzi, dar în până la 27 septembrie 2020, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu s-a aflat sub controlul și tutela Consiliului Județean Giurgiu condus atunci de către finul baronului Niculae Bădălău, actualul deputat PSD Marian Mina – „Scheletu”.
De asemenea, în aceea perioadă nu se mișca nimic în acel spital fără știrea pupilei lui Bădălău, deputata Elena Dinu. Practic, tandemul Mina-Dinu a controlat Spitalul Județean de Urgență Giurgiu și nimic nu se mișca fără acordul lor.
Ca atare, contractarea „activităților de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora” s-a făcut cu acordul celor doi deputați PSD.
Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, datorii la ANAF de peste 1.600.000
Numai că, potrivit informațiilor noastre, în timp ce Spitalul Județean de Urgență Giurgiu contracta servicii și „activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora”, spitalul avea și are datorii către bugetul de stat și la ANAF se cunoaște acest aspect, de circa 8.000.000 de lei, adică de peste 1.600.000 de euro.
Practic, în loc să-și achite obligațiile către bugetul de stat, ce Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, controlat de cei doi oameni ai lui Bădălău contracta servicii foarte scumpe de „activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora”.
De ce? Pentru că cei doi deputați PSD de Giurgiu erau vătafii spitalului, dar mai erau și la putere, iar „nășicul” lor era pe valul PSD! Incredibil, dar adevărat!
Firma de scara blocului cu profit, în 2020, de peste 1.300.000 de euro
Potrivit informațiilor noastre, firma care a prestat „servicii de mentenanță (verificare, încărcare, reparare) a echipamentelor de protecție (extinctoare, hidranți)”, iar aceste „servicii s-ar fi realizat fără verificarea efectivă a bunei funcționări, astfel s-ar fi înlocuit sigilii, etichete de conformitate și de valabilitate” se numește Fire & Rescue Service SRl București care își are sediul la parterului unui bloc din Sectorul 3.
La Ministerul Finanțelor se menționează că în 2020 firma avea 65 de angajați și a înregistrat o cifră de afaceri de 13.452.574 de lei, iar profitul a fost 6.107.177 de lei, adică de circa 1.300.000 de euro.
Comunicatul integral al Poliției Române
„În această dimineață, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Mureș, sub coordonarea Direcției de Investigare a Criminalității Economice, efectuează 218 percheziții domiciliare, în București și în 28 de județe, la persoane bănuite de înșelăciune, evaziune fiscală, spălare a banilor, complicitate la spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.
Acțiunea se desfășoară sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș și are loc în București (40), Mureș (23), Arad (2), Alba (3), Argeș (7), Bacău (1), Brașov (8), Buzău (8), Bistrița-Năsăud (2), Călărași (2), Cluj (32), Constanța (8), Dâmbovița (4), Dolj (5), Hunedoara (3), Galați (1), Giurgiu (1), Iași (4), Ilfov (7), Maramureș (7), Mehedinți (3), Olt (13), Prahova (6), Satu-Mare (4), Sălaj (3), Suceava (8), Timiș (6) Teleorman (1) și Vâlcea (6).
Din cercetări a reieșit că o societate comercială din București, având ca obiect principal de activitate „activități de luptă împotriva incendiilor și de prevenire a acestora”, începând din 2019, ar fi avut acces la numeroase contracte cu instituții publice și private de interes național.
În baza contractelor, ar fi avut obligația să presteze servicii de mentenanță (verificare, încărcare, reparare) a echipamentelor de protecție (extinctoare, hidranți). Aceste servicii s-ar fi realizat fără verificarea efectivă a bunei funcționări, astfel s-ar fi înlocuit sigilii, etichete de conformitate și de valabilitate.
Gravitatea este dată de amploarea actelor materiale care vizau inclusiv spitale, școli, unități militare, penitenciare, sedii ale unor instituții publice, stații de alimentare cu carburant, companii de transport public, companii de transport aeriene, companii de producere a energiei termice, electrice și nucleare, combinat chimic etc.
Beneficiarii s-ar fi aflat în eroare cu privire la funcționalitatea și calitatea echipamentelor de stingere a incendiilor, fapt pentru care ar fi achitat sume considerabile pentru aceste servicii.
Totodată, pentru maximizarea profitului și evitarea taxelor datorate bugetului consolidat al statului, societatea, prin administratorul său, nu ar fi înregistrat totalitatea veniturilor realizate.
Gradul de periculozitate al faptelor comise este foarte ridicat prin crearea unei stări de pericol cu privire la viața, sănătatea, și integritatea persoanelor, cât și cu privire la patrimoniul acestora.
Suportul este asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române. La activități participă luptători ai Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale și lucrători din cadrul D.G.A. Mureș.”
www.puterea.ro
