Constructorii cer Guvernului schimbarea Legii achizițiilor publice, care să le permită contracte în euro, dar și prețuri actualizate, totul pe fondul creșterii prețurilor la materialele de construcții din ultimul an.
„În construcții, reacția a fost mai târzie. Investitorii au continuat să-și finalizeze proiectele anterioare, însă au fost sceptici în a demara alte proiecte. (…) În zona materialelor de construcție este clar că avem de-a face cu o creștere dramatică a prețurilor, care din păcate este extrem de greu controlabilă, de a fi previzionată. Vorbim de metale, de petrol, de orice; acestea s-au dus în sus la toate bursele din lume, și nu cu 5- 10%, ci cu zeci de procente, poate chiar peste 100%, din cauza unei impredictibliății cauzate de piață, de necunoașterea unui plan de investiții pe termen scurt și mediu”, a declarat în cadrul unei conferințe online Cristian Erbașu, Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Constructorii vor ca și prețurile să fie actualizate în raport cu creșterile reale din piață.
„Modul actual de actualizare a prețurilor este departe de realitatea evolutiei acestor prețuri, indicii statistici folosiți, nu surprind creșterea reală a prețurilor pe piața materialelor de constcuții. Indicii arată, de exemplu, o creștere de 3%, în timp ce creșterile la materialele de construcții sunt mult mai mari”, a subliniat Mircea Bulboacă, proprietarul companiei de construcții CON-A din Sibiu.
Constructorii spun că ar trebui să fie revizuit modul în care sunt abordate lucrările publice, și anume, să existe un moment cu 30 de zile înainte de licitație, în care să fie exprimate la zi prețurile și valoarea lucrărilor.
„Un constructor nu are cum să previzioneze în oferta lui un risc de 20%. Poate previzona un risc de 2, 3%, dar nu de 20%. Or, în condițiile în care indicele inflației ne arată 2%, este clar că acolo e probelma (…) Dacă au de făcut niște indicatori, să-i facă în conformitate cu realitatea. Ni se cere nouă să ne facem treaba, se încearcă a se descărca toate responsabilitățile către constructori. Trebuie să terminăm o investiție pe fonduri eurepene în 2023, toate procedurile durează până în 2022, iar apoi în șase luni trebuie să fac o lucrare care se face în trei ani”, a completat Erbașu.
Autoritățile contractante ar trebui să actualizeze bugetele și valorile din studiile de fezabilitate ținând cont de creșterile de preț la material, mai spun constructorii care vor ca și perioadele de evaluare a ofertelor să fie mai scurte. “ Astăzi dureaza șase luni până se finalizează verificările unor oferte, piața evoluează, prețurile cresc și constuctorii nu țin pasul în momentul în care ajung să semneze contracte noi”, a completat Sorin Greu, directorul general al companiei de construcții Bog’Art.
Cine suportă creșterea prețurilor
Întrebat de Economica.net cine suportă creșterea prețurilor la lucrările de construcție pentru proiectele publice aflate în derulare, Erbașu spune că parțial, acestea nu vor fi reflectate în contract și că există posibilitatea ca lucrările să fie abandonate.
„Aceste contracte vor avea trei soluții. Fie constructorul, dacă va avea posibilitatea va veni cu bani de-acasă, ceea ce nu cred că se va întâmpla de foarte multe ori, poate accidental, o dată sau de două ori, dar nu poate să facă asta la zeci de contacte, pentru că va da faliment, fie va fi abandonată lucrarea. Apoi se vor relicita. De multe ori, această soluție e preferată de autorități, o soluție proastă a unor oameni care nu vor să-și asume responsabilitatea. Fie soluția de a veni cu o corectare a legislației prin care aceste contracte să poată fi modificate transparent, printr-o regulă extrem de ușor de aplicat. Să se ia în considerare fluctuațiile de la bursă pentru materialele principale, să se facă o medie și să se aplice pe aceste contracte, astfel încât, constuctorul să-și poată acoperi costurile, să ducă proiectul la bun sfârșit”, spune Erbașu.
Cu cât au crescut prețurile la materialele de construcții
Milos Jovicic, directorul general al Procema, producător de oțel-beton, spune că materia primă folosită pentru mai multe materiale de construcții a crescut în ultimul an cu peste 100%.
„Dacă vorbim de oțel-beton, prețul pe contracte futures a crescut în ultimele 12 luni de la 408 dolari, la 641 de dolari, ceea ce înseamnă o creștere 57%. Pentru pânzele laminate, prețul a crescut de la 394 de doalari în aprilie 2020, la 854 de dolari în aprilie anul acesta, în creștere cu 116 % sau 74% dacă e să comparăm cu prețurile pre-pandemice din ianuarie 2020. Pentru profile mijlocii, un alt produs siderurgc utilizat în construcții, prețul a fost de 528 de euro în aprilie 2020 și a ajuns la la 723 de euro în aprilie anul curent. Cifrele sunt destul de mari, ne aflăm într-un vârf de preț nemaintâlnit în ultimii nouă ani. Nu excludem posibilitatea de corecții pe termen scurt, dar e putin probabil să revenim la nivelul prețurilor dinainte de pandemie”, a declarat Jovicic.
Creșteri de preț la materia primă se înregistrează și în sectorul produselor de PVC și polipropilenă. Ovidiu Gurău , director comercial în cadrul TeraPlast, sune că unul dintre factorii care au dus la creșterea prețurilor este dat de variația prețului la etilenă, materia primă pentru produsele din plastic, lucru care s-a reflectat în prețul final al produselor.
