Însoţit de şeful CNAIR, de directorul CFR Infrastructură şi directori din cadrul Ministerului Transporturilor, dar şi de reprezentanţii firmelor ce vor realiza lucrările, ministrul Răzvan Cuc a susţinut vineri, la Giurgiu, o conferinţă de presă specială. Alături de ministrul Cuc, la întâlnire au fost prezenţi deputatul Alexandru Andrei şi senatorul Cristian Marciu – cei care au făcut numeroase demersuri, interpelări şi solicitări pentru cele două obicective – dar şi primarul Nicolae Barbu, care a şi găzduit acest eveniment.
Este vorba, cu adevărat, de un eveniment, pentru că la întâlnirea de la Giurgiu au fost semnate, oficial, documentele pentru realizarea a două obiective de importanţă majoră pentru Giurgiu: podul de la Grădiştea (parte a unui proiect mai amplu, ce vizează modernizarea căii ferate Giurgiu-Bucureşti Nord) şi şoseaua de centură a oraşului.
„Nu am uitat că am fost votat de giurgiuveni, însă nici nu am vrut să vin în faţa lor numai cu promisiuni, aşa că am aşteptat să am lucruri concrete. Şi, din fericire, astăzi le avem: în cursul zilei, a fost urcat pe SEAP proiectul privind drumul de legătură Giurgiu-Vamă, adică, mai pe înţelesul tuturor, linia de centură a oraşului, un proiect mult-aşteptat de giurgiuveni. Este vorba despre un drum de 5 kilometri, pe 4 benzi, ce va costa 155 de milioane lei şi prin realizarea căruia se va decogenstiona circulaţia în Giurgiu, rezolvându-se, astfel, spinoasa problemă a circulaţiei Tirurilor.
Am aşteptat mai bine de 6 luni ca DRDP Bucureşti, care se ocupă de astfel de proiecte, să „urnească” acest proiect, dar nu s-a întâmplat nimic, aşa că am decis, îmrepună cu directorul Ştefan Ioniţă trecerea proiectului la CNAIR şi, în mai puţiun de o lună şi jumătate, lucrurile s-au mişcat rapid, proiectul a fost deblocat şi, aşa cum vă spuneam, astăzi a fost urcată documentaţia pe SEAP.
Cel de-al doilea proiect pentru care semnăm astăzi documentele este refacerea podului de la Grădiştea. Pentru acest proiect, era lansată procedura în luna martie 2016, însă aici am avut de-a face cu mai multe contestaţii, lucru ce a încetinit mult derularea procedurilor. Acum, totul s-a terminat, avem o firmă câştigătoare, există un calendar ferm, conform căruia până la sfârşitul lui 2019, podul de la Grădiştea va fi finalizat.
Pentru calea ferată Giurgiu-Bucureşti, însă, excistă un proiect mult mai amplu, de modernizare şi reabilitare, urmând ca aici să se circule pe două fire, iar calea ferată să fie electrificată, însă acest proiect este unul de durată mai lungă – până în 2022.
Revenind la evenimentul de astăzi, vreau să vă asigur că, giurgiuvean fiind, voi fi prezent pe şantirele celor două obiective cât de des va fi posibil şi voi urmări personal, îndeaproape, derularea lucrărilor şi respectarea angajamentelor constructorilor”, a declarat ministrul Răzvan Cuc.
Acesta a mai precizat că, odată cu realizarea drumului de centură, se va rezolva problşeme circulaţiei maşinilor de tonaj mare prin Rudari, unde primarul Barbu a promis că vor începe lucrări masive de modernizare. Şi tot ministrul Răzvan Cuc a mai declarat că Ministerul va prelua, temporar, sectorul de drum de la Sunny şi până în Rudari, pentru transformarea sa în drum cu 4 benzi şi pentru turnarea covorului asfaltic.
Despre avantajele realizării celor două proiecte au vorbit atât reprezentanţii administraţiei locale (primarul Nicolae Barbu), cât şi cei ai CFR Infrastructură şi CNAIR.
Întrebat dacă ar putea exista motive pentru întârzierea derulării celor două proiecte, ministrul Răzvan Cuc a menţionat că singurul aspect ce ar putea duce la întârzieri ar fi cel legat de eventuale contestaţii.
Aşadar, dacă totul merge „ca la carte”, până la sfârşitul lui 2019 (poate chiar mai devreme, adică – aşa cum a sugerat primarul Barbu -undeva în octombrie 2019, când se împlinesc 150 de ani de la darea în folosinţă a căii ferate Giurgiu-Bucureşti) va fi reluată circulaţia pe calera ferată până la Bucureşti, urmând ca, în 2022, să existe legătură directă cu Gara de Nord, din Capitală.
Şi tot 2019 este anul în care vom avea şi şosea de centură a municipiului, proiectul urmând a se derula pe o perioadă de 24 de luni: 6 luni, proiectare, 18 luni – execuţie.
