Europaralmentarul liberal Dan Montreanu intervine în sprijinul industriei piscicole românesti și a pescarilor din întreaga Uniune Europeană
Dan Motreanu atrage atenţia că este o problemă generalizată la nivel european
Liberalul a adus în prim-plan o problemă care a devenit critică în ultimii ani. Este vorba despre suprapopularea cu cormorani, care afectează grav echilibrul ecosistemelor acvatice și pune în pericol activitățile economice tradiționale. Europarlamentarul român a adresat o interpelare oficială Comisiei Europene prin care solicită un răspuns coordonat și instrumente reale pentru gestionarea acestei crize care nu mai suportă amânare.
Situația din teren este alarmantă, iar fermierii piscicoli se plâng de ani de zile că pierderile provocate de aceste păsări sunt insuportabile. În documentul oficial depus la data de 2 octombrie 2025, Dan Motreanu subliniază faptul că nu mai vorbim despre cazuri izolate ci despre un fenomen extins. Acesta a precizat în textul întrebării că fenomenul capătă proporții îngrijorătoare și că este nevoie de o recunoaștere a gravității situației.
„Creșterea populațiilor de cormorani a devenit o preocupare semnificativă în întreaga Europă creând presiuni asupra pescuitului și a ecosistemelor acvatice”, a transmis Dan Motreanu.
Birocrația care sufocă inițiativa locală
Unul dintre punctele cheie atinse în interpelare este dificultatea administrativă. Deși există pârghii legale acestea sunt atât de complicate încât devin aproape inutile pentru un administrator de pescărie care se confruntă cu atacuri zilnice asupra stocurilor de pește. Sistemul actual de derogări este văzut ca o frână în calea eficienței.
„Gestionarea actuală se bazează în principal pe derogări în temeiul Directivei privind păsările dar acestea sunt considerate în general ca fiind împovărătoare din punct de vedere administrativ și insuficiente pentru a răspunde realităților locale”, mai arată Motreanu.
Această interpelare scoate în evidență prăpastia dintre reglementările de la Bruxelles și nevoile imediate ale comunităților locale. Fermierii sunt obligați să completeze documente complexe și să aștepte aprobări care vin adesea prea târziu în timp ce pagubele se acumulează. Mai mult există o discuție despre modificarea legislației principale dar procesul este unul de durată. Propunerile de a include cormoranul pe o listă care să permită vânătoarea reglementată se lovesc de proceduri legislative greoaie.
„Această situație creează un decalaj între necesitatea urgentă a unei abordări coordonate a gestionării populației și instrumentele limitate disponibile în prezent ceea ce înseamnă că actorii locali întâmpină adesea dificultăți în a răspunde în mod eficace” a mai punctat Dan Motreanu.
Europarlamentarul avertizează că lipsa de acțiune rapidă are consecințe duble. Pe de o parte suferă mediul înconjurător prin destabilizarea lanțurilor trofice iar pe de altă parte suferă economia locală.
„Fără un cadru mai flexibil și mai armonizat la nivelul UE atât echilibrul de mediu cât și activitățile economice riscă să fie supuse unor presiuni suplimentare”, mai spune Motreanu.
Poziția Comisiei Europene și cadrul de protecție
Răspunsul oficial a venit pe data de 9 decembrie 2025 din partea Jessikăi Roswall, comisarul european pentru Mediu. Oficialul european a recunoscut existența problemei, dar a reafirmat statutul legal al acestei specii. Abordarea Comisiei rămâne una prudentă care încearcă să balanseze conservarea naturii cu interesele economice deși recunoaște tensiunile existente.
„La fel ca toate speciile de păsări sălbatice care se găsesc în mod natural în UE cormoranul mare este protejat la rândul său în temeiul Directivei privind păsările”, a transmis Roswall.
Totuși executivul european nu neagă realitatea descrisă în interpelare. Există o conștientizare la nivel înalt a faptului că populațiile de cormorani au explodat în ultimele decenii și că acest lucru nu a rămas fără consecințe.
„Comisia este conștientă de creșterea semnificativă a populației europene de cormorani înregistrată în ultimele decenii și de faptul că aceasta a cauzat conflicte locale între cormorani și anumite activități economice”, a mai declarat Jessika Roswall.
Soluții letale și măsuri preventive
În răspunsul oferit, Comisia Europeană detaliază pașii pe care statele membre îi pot urma. Se pune un accent puternic pe prevenție dar se admite și posibilitatea unor măsuri radicale atunci când situația o impune. Ideea principală este că statele au deja un anumit grad de libertate dacă pot demonstra că au epuizat alte variante.
„Măsurile preventive pot fi și ar trebui să fie puse în aplicare ori de câte ori este posibil pentru a evita sau a atenua daunele aduse pescuitului și acvaculturii”, puncetează Roswall.
Când aceste sperietori sau plase nu funcționează legislația europeană nu interzice total intervenția directă. Există o portiță legală care permite reducerea numărului de păsări prin metode letale dar aceasta vine cu condiții stricte de justificare și proporționalitate.
„Cu toate acestea în cazul în care aceste măsuri se dovedesc ineficiente și nu sunt disponibile alte soluții satisfăcătoare Directiva privind păsările permite derogări de la regimul general de protecție inclusiv pentru utilizarea controlului letal atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător și proporțional”, mai spune comisarul european pentru Mediu.
Viitorul reglementărilor și promisiunile pentru 2026
Pentru a ajuta autoritățile naționale să navigheze prin acest labirint legislativ Comisia face trimitere la documente de orientare. Un ghid a fost publicat încă din 2013 iar acesta se află acum într-un proces de revizuire pentru a fi adus la zi. Se dorește integrarea acestuia într-un pachet mai larg de instrucțiuni privind protecția păsărilor.
„Pentru a sprijini statele membre și părțile interesate în punerea în aplicare a Directivei privind păsările în special a dispozițiilor sale derogatorii Comisia a publicat în 2013 orientări privind cormoranul mare”, spune Roswall.
Oficialul european a menționat de asemenea eforturile recente de informare inclusiv publicarea online în 2024 a unor detalii tehnice despre gestionarea conflictelor dintre om și cormorani. În plus se dorește o colaborare mai strânsă cu capitalele europene pentru a vedea exact unde se blochează aplicarea derogărilor.
„Pentru a sprijini în continuare statele membre Comisia a convocat un dialog structurat cu autoritățile naționale competente în scopul de a aborda provocările naționale în materie de utilizare a derogărilor și pentru a identifica modul în care Comisia poate oferi asistență în această privință”, arată comisarul.
Comisia promite să nu abandoneze subiectul și să faciliteze schimbul de informații între țări pentru a găsi cele mai bune metode de acțiune. Mai mult decât atât există un orizont de timp concret pentru noi reglementări care vor viza specific sectorul acvaculturii.
„Comisia va continua să încurajeze cooperarea și coordonarea între statele membre cu privire la măsurile eficace de abordare a acestor conflicte”, precizează Roswall.
Un punct important de reținut pentru viitor este anul 2026. Atunci se preconizează lansarea unor noi documente care ar putea aduce clarificările mult așteptate de industria piscicolă. Acestea vor face parte dintr-o strategie mai amplă de susținere a acvaculturii în Uniunea Europeană.
„În contextul punerii în aplicare a Orientărilor strategice privind acvacultura din UE Comisia va începe în 2026 să lucreze la un document care să ofere recomandări și bune practici privind gestionarea interacțiunilor cu prădătorii”, a conchis, în răspunsul său, Jessika Roswall.
www.puterea.ro
