Firma de construcții care se ocupă de proiectarea podului de cale ferată care traversează râul Argeș, în dreptul localității Grădiștea, a primit certificat de urbanism de la Consiliul Județean Giurgiu. Este încă un pas spre reinaugurarea, după 13 ani, a celei mai vechi rute de cale ferată din România. Totuși, firma care se ocupă de proiect este controlată de un personaj controversat, implicat și într-un dosar penal.
Consiliul Judeţean Giurgiu a emis certificatul de urbanism încă din luna mai a acestui an, iar, în prezent, toată documentaţia se află în analiză ISU Giurgiu, pentru avizele de rigoare, arată mai multe documente consultate de Capital.
Lucrările efective sunt preconizate a începe de anul viitor şi ar trebui să fie finalizate până în 2020.
Pe de altă parte, firma care se ocupă de proiectare şi care va avea, cel mai probabil, şi contractul de construcţie efectivă este controlată de un personaj cu probleme, vechi client al CFR, dar şi protagonist al unui dosar instrumentat de DIICOT sub acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat.
Peste 13 ani de neputinţă
16 miniştri, în 13 ani, au trecut pe la Ministerul Transporturilor, demnitari care nu au fost în stare să repună în circulaţie prima cale ferata din România, Bucureşti-Giurgiu. Campania România Blocată continuă cu un proiect strategic privind infrastructura feroviară, scria Capital în urmă cu doar câteva luni.
Pe traseul primei linii de cale ferată din România, proiect care asigura legătura cu Bulgaria şi Turcia, a fost construit podul de la Grădiştea. Linia de cale ferată de importanţă strategică pentru România, Bucureşti-Giurgiu, rută ce asigura legătura între Dunăre şi regiunile României, este blocată din cauza unui pod rupt de inundaţiile din 2005. Între timp, podul de la Grădiştea a dispărut definitiv, iar localnicii au improvizat o punte pentru a traversa râul Argeş. După 13 ani de la prăbuşirea podului de la Grădiştea, Ministerul Transporturilor, prin compania CFR SA, speră să redeschidă traficul în 2022.
În judeţul Giurgiu, la nici 35 km de Bucureşti, „fantoma” podului de la Grădiştea arată cât de degradată este infrastructura feroviară din România şi tot ce se “construieşte” pentru dezvoltarea căii ferate, precum şi viitorul României, o ţară în paragină, în curs de prăbuşire.
