Dacă joi ne-am bucurat cu toţii – indiferent de vărstă – de Ziua Copilului, mâine începe o serie de trei zile marcate de sărbători religioase importante. Este vorba despre Moşii de Vară – sau Sâmbăta Morţilor – şi cele două zile de Rusalii.
Ca toate marile sărbători religioase, şi de acestea sunt legate tradiţii şi superstiţii. Iată câteva:
„Moşii de vară, ţinuţi în sâmbătă Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sâmbătă Rusaliilor.
Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi în satele bucovinene.
De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate bucovinene Moşii de vară încep încă în dimineaţă sâmbetei de Rusalii, când pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor.
Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard intreagă perioada în care se desfăşoară ceremonialului de pomenire.
Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualului. În aceste zile, la porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Altă dată, preotul şi sătenii ieşeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi apă şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindină.
În legătură cu Sâmbăta Morților există multe superstiții. Nu ai voie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că se spune că bântuie morții.
La biserică se duc crengi de tei și frunze de nuc. Preoții le sfințesc și creștinii le pun la icoane sau streașină pentru că se spune că alungă spiritele rele.
În popor, se mai spune că teiul sfințit vindecă surzenia.
De ziua Moșilor de Vară se împart oale pentru morți, pentru a avea din ce să bea apă. Nu se spală în această zi și nu se muncește. Pe vremuri, se spunea că femeile nu trebuie să toarcă și nu trebuie să arunce lături. De ce? Superstițiile spuneau că dacă femeile torc, se întorc colacii împărțiți pentru pomenirea morților. Dacă se aruncau lături, se spunea că ajung în gura morților, care se răzbună. Oamenii nu trebuie nici să măture în această zi.
Tradiția veche mai spunea că din primul fel de mâncare pe care-l guști în această zi, trebuie să împarți, ca să nu se abată asupra ta pierderi.
Dacă oamenii scot apă din fântănă de Sâmbăta Morților, trebuie să lase un bănuț pentru apa celor morți.
Potrivit calendarulortodox.ro, se mai spunea că dacă în această zi plouă, anul va fi mănos. Și dacă arunci o crenguță de tei în ploaie, se oprește.” (www.realitatea.net)
