Cea mai recentă ședință a CeX PSD i-a adus – potrivit unor surse interne – numai laude ministrului Niculae Bădălău, despre care Liviu Dragnea ar fi spus că este un exemplu, un ”ministru implicat” în activitatea ministerului pe care îl conduce (Ministerul Economiei)…
Cât de ”implicat” este Bădălău în activitatea ministerului pe care îl conduce și, mai ales, de ce, dezvăluia, însă, în urmă cu cîteva zile, siteul Evenimentul Zilei care vorbea, pe larg, despre interesele personale ale lui Bădălău în firmele mari pe care ministerul său le are în subordine:
”Companiile Transgaz şi Transelectrica, controlate de stat, sunt date peste cap de pretenţiile actualului conducător al Ministerului Economiei, Nicolae Bădălău.
La nici două luni de la numirea sa ca ministru al Economiei, Niculae Bădălău spunea că societăţile Transgaz şi Transelectrica constituie coloana vertebrală a României. „În cadrul Ministerului Economiei avem coloana vertebrală a României, Transgazul și Transelectrica, la care suntem foarte atenți. Și aici avem conducta BRUA (…) Ne apucăm și de Podișor-Tusla, adică legăm BRUA de gazele din Marea Neagră”, a declarat Niculae Bădălău, pe 17 ianuarie, la emisiunea “Punctul de Întâlnire”.
Acum, ministrul Bădălău a reuşit să provoace scandaluri uriaşe în ambele companii gigant controlate de statul român. El şi-a ostilizat, potrivit surselor Evenimentului zilei, toţi directorii după ce a cerut ca magistrale de transport să fie ori rerutate pe unde are el terenuri sau interese, ori lucrările la ele să fie încredinţate unor firme recomandate de el. Problema mare cu firmele nu e atât că sunt din cercul său, ci că nu au calificările necesare pentru a realiza lucrările, iar directorii se feresc să semneze contracte în asemenea condiţii.
Refuzat de Consiliul de Supraveghere
Cel mai recent scandal a izbucnit la Transelectrica după ce ministrul Bădălău a cerut ca magistrală de transport a energiei electrice să treacă pe un teren pe care-l are lângă Bucureşti, pe la Bolintin. Consiliul de Supraveghere al Transelectrica nu vrea să aprobe proiectul, iar președintele Consiliului, Gheorghe Olteanu, i-a replicat dur lui Bădălău și a amenințat că demisionează dacă nu se retrage proiectul. Oricum, mandatul lui Olteanu şi al întregului Consiliu expiră pe 29 martie. În formularul de “Vot prin corespondeţă” pentru AGA convocată pr 29 martie, de pe site-ul Transelectriva, numele lui Gheorghe Olteanu nu mai apare printre propunerile Directoratului pentru Consiliul de Supraveghere.
Despre cele ce se întâmplă la Transelectrica, o persoană din interior ne-a relatat sub protecţia anonimatului: “La Transelectrica se pregătesc documente pentru restructurări, adică pentru concedieri colective asimilate cu așa zise plecări „voluntare” . Directorul general Marius Caraşol, numit de ministrul Bădălău, este determinat sa facă asta în maximă urgenţă, cu impulsionarea determinată de un ministru care înţelege guvernarea în acest mod: a cerut şi primit promisiunea că vor fi concediaţi 200 de salariaţi, deşi compania a înregistrat profit apreciabil pe 2018, de trei ori mai mare decât cel estimate”.
Transelectrica a demarat încă în urmă cu un an un proiect de investiţii, după cum anunţa, în februarie 2018, Corina Popescu, atunci Director General Executiv: „Este clar că în acest moment compania are nevoie de o redefinire, are nevoie să-şi schimbe complet modul în care funcţionează. Anul trecut, am realizat o serie de analize şi am schimbat proceduri, pentru a demara o restructurare a Companiei, pentru a o putea readuce pep anta normală de funcţionare. Însă a susţine acest proces de reorganizare şi eficientizare în acelaşi timp cu angajamentul de a ne îndeplini obligaţiile transmise la începutul perioadei de reglementare este o misiune foarte dificilă. Până acum, am reuşit să obţinem şi rezultate pozitive şi am avut şi sprijinul Guvernului, care a înţeles că este nevoie de o redefinire fundamentală. Am promovat în toamna anului trecut trei Hotărâri de Guvern de exproprieri, pentru proiecte majore (…) Pentru a accelera proiectele noastre de interes comun – avem şase astfel de proiecte pe lista CE – suntem în negocieri la Ministerul Energiei pentru o lege similară legii BRUA”.
Firmele de casă blocheză dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale
Pe 14 martie, evz.ro scria că interesele firmelor de casă ale PSD au dus la blocarea proiectelor de dezvoltare ale companiei Transgaz şi aruncă în aer independenţa energetică a României, Rusia şi proiectele ei energetice fiind câştigătorii absoluţi din această poveste. În spaţiul public apăruse, săptămâna trecută, informaţia potrivit căreia proiectele de dezvoltare ale Transgaz sunt blocate, după ce, în 12 martie 2019, Adunarea Generală a Acţionarilor nu a votat finanţarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale (PDSNT) în perioada 2018-2027. Motivul acestei decizii ar fi necesitatea suplimentării cu investiţii care să asigure dezvoltarea reţelei de transport, prin realizarea de sisteme noi de distribuţie de gaze naturale în localităţile fără alimentare cu gaze, prevăzute în Programul de guvernare.
În spatele unei asemenea decizii se ascund, potrivit România TV, interese ale unor firme „de casă” ale decidenților, aceștia urărind să obţină netransparent contracte grase pentru lucrări de investiţii la infrastructura de transport gaze. Unul din principalii beneficiari ar fi chiar Niculae Bădălău, ministrul Economiei, prin Gecor Prod Construct 94 SRL, Kirilic Group SRL și Anastamar Construct SRL, firme controlate de Gheorghe Cuşă, al cărui fiu, George Cuşă, este naşul lui Gabriel Bădălău, fiul demnitarului.
Reţea locală, în loc de reţea regională
Intenţiile ministrului şi ale apropiaţilor săi riscă să transforme SNT într-o mare reţea de locală, deşi, faţă de UE, statul român şi-a asumat un rol regional mai important, care să contrabalanseze dominaţia gazelor ruseşti.
De asemenea, în AGA din 12 martie s-a invocat şi faptul că Transgaz trebuie să completeze planul cu informaţii referitoare la „suportabilitatea efortului financiar asumat”. Statul român nu a făcut altceva, conform România TV, decât să pună sub semnul întrebării capacitatea companiei naţionale de a finaliza principalele proiecte majore pe care le-a demarat, în scopul diversificării rutelor şi surselor de gaze naturale într-o Europă deja afectată de strategia agresivă a Federaţiei Ruse de a exercita presiuni prin robinetele de gaze pe care le deține.
Capacităţile de producţie internă de gaze natural, aflate în declin în ultimii ani, căpătaseră perspective cât de cât pozitive, dată fiind recenta anunţare a deciziei finale de investiţii de către BSOG şi faptul că OMV şi EXXONMOBIL încă nu au renunţat total la ideea de a extrage gaze din Marea Neagră. Acum, România, singurul stat din regiune încă independent din punct de vedere energetic, riscă să nu-şi mai poată asigura nici măcar nevoile propriilor consumatori, potrivit aceleiași surse.
BRUA sub semnul întrebării
Este incert dacă Transgaz va mai putea finaliza faza a II-a a proiectului BRUA, considerată necesară pentru valorificarea, pe direcţia România – Ungaria, a 4,4 miliarde mc/an, din cele circa 8 miliarde mc/an preconizat a fi exploatate de OMV şi EXXONMOBIL în Marea Neagră. De asemenea, e greu de zis ce se va întâmpla cu tronsonul Podişor-Tusla, segment de conductă vizată a conecta gazele din Marea Neagră la BRUA. Federaţia Rusă este principalul beneficiar al acestui blocaj. Principalele proiecte investiţionale vizate de Transgaz, în scopul consolidării securităţii energetice regionale, incluzând aici şi interconectarea România-Republica Moldova, produc emoții gigantului rus Gazprom, care asigură peste jumătate din consumul de gaze naturale al Europei.
Este foarte posibil ca pe viitor Comisia Europeană, BERD şi BEI să fie mai reticente cu privire la solicitări de finanţare din România, având în vedere că proiectele sunt anulate sau blocate chiar din interior.
150 de milioane de euro de la BEI
Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat, în decembrie şi ianuarie, 150 de milioane de euro pentru finanțarea unei noi conducte de transport, în lungime de 308,2 km, conductă ce va conecta resursele de gaze naturale ale României de la țărmul Mării Negre atât cu rețeaua națională de transport gaze naturale, cât și cu coridorul BRUA (conducta Tuzla – Podișor), conectând astfel sistemele de transport gaze naturale din Europa de Sud-Est, Centrală și Europa de Vest. Acordarea acestei finanțări este susținută de Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), pilonul financiar al Planului de investiții pentru Europa („Planul Juncker”).”
