Românii au resimțit din plin efectele unui iulie fierbinte, în care tradiția „lunii lui Cuptor” s-a păstrat cu strictețe, asemenea ultimilor ani în care verile au devenit tot mai arzătoare. Însă, chiar dacă vârful caniculei pare a fi fost depășit, riscul unor temperaturi extreme nu a fost complet eliminat. În cadrul unei emisiuni DC News, Florinela Georgescu, director executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a oferit o imagine clară asupra a ceea ce urmează din punct de vedere meteorologic.
„Probabil că am depășit vârful de căldură al acestei veri. A fost o lună iulie fierbinte, luna lui Cuptor, anul acesta s-a respectat tradiția, ca de altfel în ultimii ani, pentru că am avut veri din ce în ce mai fierbinți. Și cam în fiecare din anii trecuți, vârful de căldură s-a înregistrat în luna iulie”, a declarat Florinela Georgescu.
Aceasta a subliniat că solul încălzit în prima parte a verii joacă un rol important în generarea de temperaturi ridicate, chiar și în condițiile în care masele de aer ce vin spre România în august ar fi mai puțin fierbinți decât cele din iulie. Astfel, solul reține căldura acumulată și o eliberează, amplificând efectele oricărei noi pătrunderi de aer cald.
„Nu este însă cu totul exclus ca și în luna august să mai existe perioade cu temperaturi foarte ridicate, pentru că pe parcursul primei părți a verii, pământul se încălzește treptat și în luna august, chiar dacă, să zicem că masa de aer nu este la fel de fierbinte cum este o masă de aer în luna iulie, contribuția dinspre sol poate fi importantă”, a explicat ea.
Totuși, veștile pe termen scurt par să aducă o ușurare. Potrivit prognozelor actuale, următoarele două săptămâni vor aduce temperaturi sub media obișnuită a perioadei și un regim mai bogat de precipitații. „Conform materialelor pe care le avem acum, următoarele două săptămâni par a fi mai degrabă ceva mai recișoare decât ar fi normal și cu mai multe precipitații, partea cu precipitațiile nu este neapărat un lucru rău”, a precizat directorul ANM.
Însă, chiar și precipitațiile pot deveni problematice, în special atunci când se manifestă în contextul unor mase de aer tropical extrem de fierbinte. În ultimele săptămâni, România a fost scena unor fenomene meteo extreme care au produs nu doar pagube materiale, ci și pierderi de vieți omenești.
„Mare parte din manifestările cele mai severe au fost asociate aerului tropical. Adică s-au petrecut în această masă de aer extrem de fierbinte până la înălțimi foarte mari, care s-a dat dusă de deasupra noastră foarte greu”, a detaliat Florinela Georgescu. Ea a explicat că aerul rece, provenit dinspre Europa Centrală și de Nord-Vest, a întâmpinat dificultăți în avansarea sa peste teritoriul României, din cauza rezistenței masive oferite de aerul tropical, ceea ce a dus la formarea unor sisteme noroase foarte active.
„Practic, pe parcursul mai multor zile, aerul rece dinspre Europa Centrală și de Nord-Vest a încercat să avanseze deasupra țării noastre, fiind la competiție cu aerul tropical. Masa de aer a avut și o inerție foarte mare, iar la contactul cu aerul simțitor mai rece s-au generat sisteme noroase cu mare dezvoltare pe verticală, sisteme noroase cu viață lungă, care au reușit să parcurgă distanțe mari sau să staționeze foarte mult în același loc și de aici și fenomenele foarte severe”, a explicat specialistul ANM.
Printre cele mai afectate zone se numără Timișoara, unde o furtună extrem de violentă a provocat haos, dar și nordul Moldovei, unde în ultimele zile au fost semnalate fenomene severe cu ploi abundente și vânt puternic. „Din categoria celor care au staționat mult în același loc, putem încadra sau poate face parte furtuna de la Timișoara și sigur ce s-a întâmplat în ultimele două zile în partea de nord a Moldovei. Au fost sisteme noroase foarte bine delimitate și, cum spuneam, care au staționat mult cam în aceeași zonă, generând fenomenele foarte severe”, a conchis Florinela Georgescu.
www.dcnews.ro
