Crestinii sarbatoresc in fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului Isus sau Boboteaza. Pe langa semnificatia crestina a sarbatorii, care se mai numeste si Aratarea Domnului, in traditia populara exista o serie de obiceiuri si superstitii.
In aceasta zi, de Boboteaza, exista traditia conform careia preotii sfintesc toate apele din care oamenii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodariile, casele si animalele, pastrand restul apei in sticle, pentru leac.
In satele si orasele traversate de rauri exista obiceiul ca preotii sa arunce crucea in apa inghetata, iar tinerii curajosi au datoria de a o scoate la mal. Se spune, conform traditiei si credintei, ca cel care va face asta va avea parte numai de bine si va fi ferit de toate bolile.
Se crede, conform spuselor populare ca, la Boboteaza, cand preotul moaie crucea in apa, toti dracii ies din ape si ratacesc pe campuri pana ce se termina sfintirea apelor. Nimeni nu-i vede, in afara de lupi, care se iau dupa ei si unde-i prind acolo ii sfasie. Din aceasta cauza, exista si superstitia conform careia nu ai voie sa lasi rufe pe sarma deoarece, dracii, in fuga lor, se pot ascunde printre ele. Totodata dupa Boboteaza nu se spala camasile doua saptamani deoarece apele sunt inca sfintite.
In ziua de Boboteaza batranii spun ca daca vremea e frumoasa, atunci anul va fi bogat in paine si peste.
Daca la Boboteaza vremea a fost rece, atunci dupa iesirea cu „Iordanul” se va inmuia, iar daca vremea a fost calda, atunci se va inaspri.
Toate obiceiurile si traditiile legate de Boboteaza au ca si scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circula libere de la Craciun, iar pe de alta parte, urmaresc atragerea belsugului in anul ce va urma.
De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an, potrivit credintei populare.
Agheasma luata de la preot in ziua de Boboteaza ajuta la curatarea gospodariei de diavoli, moroi, serpi, purici, boli, dar si de influenta oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.
www.ziare.com
